marți, 23 decembrie 2008

Protocronism

Evenimentele nu sunt bine sincronizate.
Cel putin in cazul meu.
Majoritatea vin prea tarziu. (unele vin si mai devreme)
(si nu ma refer la menstruatie)
Oricum
Oricand s-ar petrece, nu e bine!
De ce sunt copii mai sociabili?
Ei nu au o nevoie deosebita de comunicare, de recunoastere, etc etc.
Si totusi vorbes unii cu altii, si nu numai
Iar noi, generatia de aur, postadolescentii cubisti, noi gandim prea mult.
Si am in camera de zi cel mai frumos bradut si cu o valoare sentimantala incomensurabila (pentru un brad de craciun) si... sta singur. Acum x ani l-as fi imbratisat ore in sir, mi-as fi bagat ace in ochi numai sa il simt aproape. Si acum, e acolo. "Salut bradutule". Cred ca o sa ma duc sa ma uit la el jumatat de minut.

Si ma enerveaza, ma face sa fiu trista si furioasa faptul ca tie nu-ti place cum scriu. Si nici nu pot sa ma consolez cu faptul ca mie imi place ce scriu. De fapt, tie nu prea-ti place nimic la mine, doar te-ai obisnuit cu prezenta mea, si asta ma doare cel mai tare.
Imi pare rau ca nu sunt mai interesanta, mai vesele, mai atenta, mai frumoasa. De fapt imi pare rau ca tu ai vrea toate astea. Eu ma cunosc de suficienti ani ca sa ma resemnez. Si cred ca legea compensatiei se aplica si in cazul meu.

Ma intreb daca de data asta e prea devreme sau prea tarziu. Oricum nu mai conteaza, nu?

Un Craciun Fericit.
Ma duc sa discut cu bradutul meu.

duminică, 21 decembrie 2008

Zen

Incep sa ma satur de masochism:
fizic; psihic; social;
acasa; la facultate; pe strada; la mine in cap.
E peste tot.
Umanul nu e caracterizat de ratiune ci de masochism.
Dar acum ma simt bine.
Sunt deasupra si sorb un pahar cu lichior de visine.
Trag adanc ultimul fum de tigara si zambesc indulgent.
Suntem tineri!

vineri, 28 noiembrie 2008

Incoerent

Tot ceea ce consideram stiina si exactitate nu reprezinta nimic.
Una din cele mai mari crime din istoria umanitatii ar fi daca cineva ar micsora in fiecare luna metrul cu cate un centimentru.
Notiunea despre frumos, etic, legal se schimba de la o zi la alta. Eu nu pot sa fiu atat de constanta in manifestarile si mai ales in trairile mele.
Asa ca ce era frumos ieri, azi nu mai este. Ce era urat ieri, este si azi.
Merg spre gri.
Orice fapta buna va fi aspru pedepsita. Nicio decizie, oricat de justificata nu va duce lipsa de parti negative.

miercuri, 12 noiembrie 2008

Control freak

Inca mai cred ca toti oamenii sunt buni, ca exista sfarsituri fericite si pana la adanci batranete, ca sufletul meu pereche ma asteapta si nu e casatorit, ca intr-o zi nu va mai fi razboi, foamete, ca diavolul a iesit la pensie si ce e negativ in lume e din inertie, ca toti vor sa faca bine dar circumstantele transforma tot, ca o societate perfecta ar crea indivizi perfecti.
Si toate astea ma fac sa ma simt bine. ma fac sa ma trezesc cu zambetul pe buze, ma fac sa cant in zilele cu soare, ma fac sa fredonez in zilele inorate, ma fac sa scriu si sa citeasc sa ma asigur cand traversez strada.
Si deodata, domnisoara relaitate bate la usa si-mi da cu faptele in cap. si cu fiecare lovitura mai cade o bucata din sistemul meu de valori.
Sunt un om slab.
Si cum sa mai crezi ca toti oamenii sunt buni daca tu esti rau?
Charles Bukowski
Ce altceva sa mai faci?
Strategii de coping.
Nu vreau sa aleg, deci aleg copingul evitant. Nu am voie sa nu aleg.
Decizii, decizii...
Intr-o zi voi fi un adult responsabil.

joi, 30 octombrie 2008

life has a funny way...

... of snicking up on you
Here i am...
La miezul noptii
in mirificul apartament din Vitan
dupa ceea ce multi ar numi o zi de cacat
da...
A fost o zi interesanta.
M-am trezit pe la pranz intepenita pentru ca patul meu are o gaura din care ies arcuri;
Nu mai aveam de mancare decat asa.. subzistential;
Am iesit in oras;
M-au ros pantofii, desi pana acum nu m-au mai ros niciodata;
Am carat o tona de bagaje dintr-un capat in altul al capitalei;
Am ramas bineinteles blocata in trafic in RATB;
Am ajuns acasa;
Am mancat in sfarsit, si evident mi s-a facut rau
(due to overjoy);
dupa care ...
dupa care... ....
si
si
dupa ce am mers pe cei 2 metrii liberi din casa inainte si inapoi timp de jumatate de ora si am baut din vinul cel prost pastrat pentru zile negre
si am plans (iar) la un film mediocru
vreau sa zic ...
ca..
ma simt bine
ma simt chiar foarte bine!

Intotdeauna se intampla asa
si asteptam de mult sentimentul asta.
Inevitabilul e un deliciu!
Da
Cand ma astept la un lucru rau
ma simt asa de bine cand chiar se intampla.
Nu numai ca s-a intamplat si s-au clarificat lucrurile
dar am avut dreptate
sunt un fin observator
pot cuceri lumea
i am a golden god!
Oh da.
Si sunt calma.
Sunt zen.
Sunt chiar fericita.
Trista oricum nu am de ce sa fiu, am fost destul pana acum asteptand.
Imi plac inceputurile.
Sau cel putin azi imi plac.
As incepe in fiecare zi!
O aventura!
Da.
Sunt fericita.
Sunt mandra.
Sunt puternica.
Sunt imbatabila.
Astept vestile rele!

Imi pare rau ca in viata trebuie sa alegi;
sa alegi eventual un singur ceva. trebuie sa ai o singura viata,
sa vezi cum o traiesti,
sa fii constant,
sa aiba personalitatea consistenta.
Oh,
daca as avea mai multe personalitati...
(cred ca 3 ar fi de ajuns;
de fapt doua,
dar mi-e mila sa renunt la cea de acum
asa ca..
sa fie 3).
Oh doamne, si circuitele astea,
legaturile,
continuitatii,
final destination and stuff...
Nu stiu.
Da...
acum n ani in timp ce travesai strada te-ai uitat in stanga;
daca te uitati in dreapta te-ai fi intalini cu sufletul tau pereche.
Te-ai uitat la film marti seara si era un taxi in fundal cu numarul 125
si tu pui la lotto 12 si 5
ca "asa simti tu, ai o presimtire";
si de fapt se extrag numerele din lista initiala
Vezi!
Daca te culcai la timp ca sa te trezest pt cursul ala plictisitor acum erai multimiliardar!!!
De ce nu esti responsabil?!
De ce esti responsabil?
da...
Si atunci de mine ce depinde?
Depinde sa stiu cand voi primi o veste proasta si sa rad!
Si sa-mi sticleasca ochii,
pentru ca eu stiu.

Dar tot nu pot sa iau o decizie singura, nu?
Astept sa vina inevitabilul fara sa-i pun piedica,
pentru ca sunt un cetatean model

Societatea contemporana te invatza sa nu fii uman.
Hedonism, instinct de conservare si procreere, agresivitate necontrolata.
Ce inseamna sa fii om?
Omul modern perfect adaptat nu se pliaza pe idealul meu uman.
Si mi se zice sa ma schimb!!!!
Sa nu mai las locul in autobuz.
Sa nu mai zambesc.
Sa nu mai am prieteni.

Cred ca in sfarsit mi-am depasit temerile din copilarie.
Sunt la un alt nivel.
In curand voi fi rece si impersonala.
In curand o sa ma sting.
Si tu ai contribuit la asta!
Si eu nu am facut nimic sa opresc inevitabilul;
si cand nu voi mai fi
voi zambi larg si ochii mi se vor umezi putin astfel incat sa sclipeasca
si privirea mea diabolica pe care doar 2 oameni au avut ocazia sa o vada pana acum se va intipari definitiv.

Trebuie sa iti accepti nefericirea!

marți, 7 octombrie 2008

suntem inca in general... A

Avem tot 13 ani.
Avem aceleasi discutii, dar cu o serie de cuvinte mai pompoase (nu multe, evident).
Fumam, bem, facem si sex uneori;
avem bani putin mai multi ca sa ne ajunga de tigari, alcool si prezervative
suntem independenti cica, departe de casa, pe picioarele noastre si pe spatele parintilor.
dar, pana la urma, tot 13 ani avem.
Nu ne mai certam daca imi iei radiera, dar daca ai cumparat bluza aia inaintea mea se schimba treaba.
Nu mai vrem sa fim printese, dar sotie de bancher tot suna bine.
Si eu credeam ca prima dragoste e stupida (ce urat din partea mea sa zic asta. Mie mi-a placut prima mea dragoste. Asta probabil datorita masochismului meu emotional, dar asta e cu totul alta problema; gender-relatet, i guess).
"Oricum, tu fata, azi s-a uitt un tip in metrou la mine de la dristor la unirii!!!"
"Pe bune, tu? ce tare? si cum arata?"
"...hm... bine, bineinteles!" (totul este relativ);
"Oh doamne, ce tip am vazut azi."
I'm just being mean.
Viatza e mult mai amuzanta asa.
Stupid things must be said and done in order for us to feel good.
Da, puteam sa formulez in romana, dar nu am chef.
Asta este. Toata lumea vorbeste rom-engleza sau engl-romana, I'm not special, I'm not a beautiful, unique snowflake.
Cand eram (mai) mica ma gandeam la cum o sa gandesc cand o sa fiu (mai) mare. Si nu-mi venea nici o idee.
Pot sa zic ca am avut cat de cat dreptate - daca acum gandesc ca atunci si atunci imi imaginam ca nu exista altfel de gandire.
Trebuie sa recunosc faptul ca sunt oarecum dezamagita. ma asteptam la schimbari mai substantiale odata cu trecerea timpului.
Dar iata ca e cam la fel.
Da, pot sa iau decizii altfel, pe baza vastelor mele cunostinte, dar impulsul e aceleasi, reactiile sunt aceleasi, pana sa ajungi la o decizie care ar diferi oarecum de cea de la 13 ani faci aceleasi tampenii.
si...
acum vorbesc degeaba, nici pentru mine nici pentru tine, nici chiar pentru E.
Asa ca noapte buna, dragul meu preadolescent.

vineri, 19 septembrie 2008

... de toamna

Inceputurile de an scolar sunt asa de ciudate... cel putin pentru mine.
Inceputul... Nu stii niciodata ce se va intampla. Nu are ce sa se intample, nu? Vii la scoala, stai frumos in banca ta si apoi te duci acasa, un an intreg.
Chiar crezi? Nu ai de unde sa stii. Daca maine vin extraterestrii. De ce ar astepta inceputul scolii? De ce nu? De unde stii ca nu!
Viitoarul e plin de surpize. Daca anul asta vei fi mai bun? daca vei fi cel mai bun? daca vei fi cel mai rau!?
Si mai e si toamna asta.
De ce? Toamna, deja starneste o serie de sentimente prea intense dupa lenea de vara. De ce trebuie sa incepi acum?
Daca nu acum atunci cand? (daca nu eu atunci cine?)
Viatza se schimba prea repede.
Nu stiu daca in bine sau in rau. Stiu doar ca... am emotii!
Sunt ca in prima zi de scoala. In clasa I.
Nu mi-am gasit clasa. Din cauza aglomeratiei nu am mai ajuns la invatatoarea mea, am hoinarit putin pe acolo. Nu mai tin minte la ce ma gandeam. Cred ca ma gandeam la sfarsit, bineinteles.
De ce trebuie cei de clasa a 2a sa-ti dea cu flori in cap cand fac podul ... de flori?
Of of of.
E greu sa incepi. E cel mai greu. Dupa asta, totul devine rutina. TOTUL! Dar inceputul... inceputul e asa de incarcat.

Si iata-ma ca am ajuns la un nou inceput. Am traditionalii saci de rafie pe hol, asteptand sa fie legati, si o infinitate de lucruri care nu pot fi impachetate.
Si ma indrept spre... viitor presupun.
Nu pot sa imi indepartez aceasta presimtire sumbra.
Dar inceputul nu mai poate astepta. Asa ca eu o sa-mi vad de drum cu sacii in spate si cu bagajele mele nefacute.
Inceputurile astea tare se grabesc. Inca nu am terminat inceputurile celelalte.
Simt ca, odata cu inceputul asta, eu ma apropii tot mai tare de sfarsit.

Imi place sa cred ca eu cred ca o femeie poate sa aiba orice barbat.
Dar inceputurile astea ma dau mereu peste cap.

Inca nu mi-e dor de vara. Inca mai sunt vara... dar sunt o zi de sfarsit de vara. Caci vad la orizont.. inceputul.
Si tare ma sfarseste inceputul asta.

marți, 16 septembrie 2008

Pasesc in intuneric

Azi am protestat!
Sunt batrana? Nu pentru mult!
Voi tine cu dintii de copilarie! Ma voi lupta cu maturitatea! Voi ...
Cand esti mic nu iti pasa, nu ai responsabilitati.
Eram neinfricata.
Noaptea era un sfetnic bun!
Noaptea ma plimbam singura pe strazi laturalnice, doar eu, boschetarii ametiti de la doza de aurolac si cativa caini comunitari.
Infuzie de liniste si adrenalina. Oximoronica.
Regina noptii! Mama ranitilor! Nimfa boschetilor!
Voi fi din nou tanra!
Pasesc in intuneric!

Oul dogmatic

Azi dimineatza cand m-am trezit am gasit pe masa din bucatarie o jumatate de ou.
Si- n jumatatea aia de ou statea chintesenta relatiei cu familia in liceu.
Trezitul la 6. 40 era ... nu gasesc cuvintele care sa descrie sentimentul fara o injuraturi; dar avea totusi o oarecare voluptate.
Uneori, foarte rar, gaseam pe masa din bucatarie un ou. Si ma simteam asa de bine, oul ala era pentru mine, era pus de cineva acolo, ca sa nu plec eu flamanda la scoala. Era pus de cineva care ma iubeste si ma cunoaste. Eh, discutabila faza legata de cunoastere, intrucat, eu nu pot sa mananc oua, mai ales dimineatza.
Deci, oul trezea sentimente antagonice. Era foarte profund oul ala, ce s-o mai lungim?
Sa pregatesti micul dejun cuiva e printre cele mai dragutze lucruri pe care poti sa le faci.
Oamenii sunt mai receptivi dimineata.

sâmbătă, 13 septembrie 2008

Sunt un bun comunicator

Sunt stearpa!
Sunt agresiva!
Sunt moarta!
Nu fac nimic, nu stric nimic!
Simt ... nimic!
Totul e gol! Totul e sec!
Versurile albe sunt pentru lenesi!
Sunt isterica!
Sunt violenta!
Sunt moarta!
Nu sunt emo.
Nu sunt fitza.
Nu sunt trendy.
Nu ascult house.
Nici macar nu stiu unde e Bamboo.
Sunt tanara!
Sunt rea!
Sunt aproape vie.
Azi as putea fi a ta, tocmai pentru ca nu mai sunt.
Sunt dezamagita.
Sunt verde inchis.
Sunt in ceatza.
Sunt in ploaia monototna de toamna.
Sunt moarta!
"sunt" "sunt" "sunt"...
deci
Sunt egocentrica!
Sunt toamna.

vineri, 12 septembrie 2008

I have time

Am prea mult timp.
Oare am mai scris asta?
Nu mai stiu.
Oricum. Am prea mult timp. Oamenii nu au nevoie de timp. Daca ai timp gandesti. Daca ai timp limita gandesti structurat, dar asa, cu prea mult timp, gandesti aiurea.
Daca ai timp inseamna ca nu ai la ce sa te gandesti, caci daca ai avea, ai fi ocupat.
Nu, timpul liber e liber de orice.
Si din pacate se umple. Cu toate tampeniile.
Omul e activitate. Cred...
Altfel nu imi explic de ce mintea mea trebuies a lucreze asa de intens cand ar trebui sa nu faca nimic.
O singura data am reusit sa o opresc, si asta cu foarte multa concentrare. Si ce s-a intamplat? No ideea. M-am trezit pe jos in mijlocul camerei dupa un gol absolut.
Daca nimicul e asa de greu de atins, inseamna ca natura umana nu trebuie sa tinda spre nimic, nu?
sau... tocmai nimicul e scopul?
Vreau sa cred, si cred cu tarie, ca nu!
Oricum, cu cat ai mai multa activitate cu atat esti mai relaxat. Dar nu activitatea ta, nu nu. Trebuie o activitate din exterior, care sa nu implice prea mare ... implicare din partea ta.
Rutina distruge spiritul!
Ma pregateam sa zic ca e buna, dar m-am razgandit! Rutina distruge!
Numai un spirit liber poate sa creeze!
Dar un suflet cu prea mult timp liber, nu mai e liber, se inchide singur, isi creaza propria rutina, timpul liber trebuie limitat si exploatat la maxim atunci cand exista.
Timpul meu e irosit!
Si in curand va fi prea tarziu. Si eu ce fac? Nimic! Raman in rutina mea. Rutina timpului liber.
Cred ca e ingrozitor sa fii "ganditor" de profesie. Ajungi la birou, te asezi pe scaun si gandesti. La ce? La cine? Te storci singur de viata si de spirit.
Un spirit plictisit!
Ce sa mai zic?
Sunt suparata!
Am prea mult timp liber!

Numai oamenii prosti se plictisesc?
Nu prea cred.
Un om limitat e limitat si in gandirea din timpul liber. Neavand aceasta pseudo activitate trebuie sa faca ceva concret.
Nu vreau sa insinuez ca oamenii harnici sunt limitati, nici decum!
Aberam doar, ca de obicei.
Oamenii harnici...

joi, 11 septembrie 2008

De dragul diversitatii...

"Nu mai sta toata ziua la calculator! Fa ceva! Citeste o carte!"
Deci sa citesti e mai bine decat sa termini un joc.
De ce?
Sa vedem. Te simti mai implinit cand citesti o carte? Nu, chiar contrariu, o carte lasa mereu goluri, intrebari, curiozitati, atasamentul de personaj. Nu te simti implinit dupa ce citesti o carte; te simti mic si vezi ce lung e drumul.
Spre devenire.
Ce sa devii?
Sa devii om!
Cat de om?
Cel mai om!
Dar dupa un joc, esti implinit. Ramane golul creat de lipsa activitatii care poate fi umplut cu un alt joc, sau cu 3 ore de somn in plus. Golul unei carti e mai greu de umplut. De fapt golurile create de carti se inmultesc exponential.
Deci evoluezi?
Dar pana cand?
Si mai ales de ce?
Unde sa mai evoluezi?
Societatea te vrea robotel multilateral dezvoltat, dar in limite.
Unde vrei sa evoluezi?
Vrei marul?
Ai uitat ca nu ai voie?
Va trebui sa te descurci fara! Vei fi mai fericit, iti promit!
Haide, fericirea e la un click distanta!
Ce mai astepti?

Pune mana si citeste ca-ti dau doi dupaci, de nu te vezi!

Totul este relativ

Tehnologia e cel mai mare dusman an omului. In primul rand pentru ca nu este perceputa ca unul. (the Devil's greatest trick was...)
Te inrobeste mai mult decat orice altceva, pentru ce e accesibila, e comoda si...;
Initial, vroiam sa trec telefonul mobil pe primul loc; ca si celelalte asemeni lui iti confera o senzatie de libertate: faci ce vrei, suni pe cine vrei, nu mai esti controlat de variabila spatiu (ci numai de variabilele credit sau retea). Dar, esti vulnerabil. Poti fi sunat oricand si de oricine. Cati oameni suni frecvent? 3-4- hai 6. Cati oameni au numarul tau de telefon? Esti invins cu propriile tale arme. Si iti doresti ca spatiul sa fie iar in favoarea ta, dar nu te poti lupta cu satelitii.
Masina, ar fi urmatoarea pe lista, nu? Libertate aparenta, poti pleca oricand oriunde, dar! trebuie sa ai grija de masina, trebuie sa ai bani de benzina, nu trebuie sa bei, trebuie sa fii odihnit, trebuie sa ai unde sa parchezi, trebuie sa o speli periodic, iti trebuie carnet, nu mananci in masina pentru ca se face mizerie, trebuie sa ai grija la huse, iti trebuie o masina mai buna.
Si lista poate continua la nesfarsit.
Dar
Trebuie sa admit ca cel mai tare ma inrobeste lucrul pe care in mod normal nu l-as mentiona niciodata. Cu atat un lucru pare mai util si indispensabil cu atat te-a inlantuit mai tare. Orice este dispensabil.
Pe tine ce te inrobeste?
Si totusi, nu exista libertate absoluta.
Asceza, ar trebui sa fie, nu? Renunti la tot. Nu mai depinzi de nimic si de nimeni. Libertate? Stiu si eu... nu ai voie sa apelezi la nimic. Dragul meu ascet, tu esti mai putin liber ca noi toti ceilalti prizonieri mediocrii la un loc.
Pe cand eu...
Sunt liber sa aleg ceea ce ma domina.
Libertatea are doua taisuri.

duminică, 7 septembrie 2008

"cuvinte mari"

Nu imi plac "cuvintele mari".
O idee mareata, are nevoie de mai mult de 3 randuri!
Revelatia, daca vrei neaparat sa o impartasesti, merita mai multa daruire.
Da. Poti sa rezumi o idee intr-o fraza! Dar de ce sa o rezumi? Ideea trebuie sa mearga, sa curga, sa faca din ochi altor idei. Trebuie sa fie aparata.
De aceea nu-mi plac cuvintele mari.
Fara inca un strat, ideile se pierd, se scurg singure prin spatiile dintre cuvintele frazei, nu pot fi asimilate. Sau pot, dar dureaza. "Trebuie sa muncesti pentru revelatia ta". Bine, de acord! Dar, esti dispus sa risti? Chintesenta e agresiva, e dureroasa. Trebuie diluata! O sa fie regasita mai tarziu, dar nu poti da alcool dublu rafiant cuiva care nu a baut decat apa plata cu lamaie.
Totusi, "cuvintele mari" sunt de doua feluri: pozitive si negative. Si trebuiesc tratate putin diferit.
In chintesenta lor, ideile sunt toate pozitive; ideea te intriga, te face sa cresti; te face sa ajungi; te face pasarea phoenix.
Dar, trebuie sa recunoastem ca unele idei par negative. Acestea sunt cel mai greu exprimat si cel mai periculos de sintetizat. Individul tinde sa le respinga. Si daca 2 randuri sunt respinse din reflex, o pagina deja schimba putin perspectiva. (o carte sa fie prea mult? inca nu stiu, dar ... cred ca da, chiar si un capitol. Ideea trebuie diluata cu simtul raspunderii!)
Ideile "pozitive" nu necesita insa acelasi efort. Suntem gata sa acceptam orice bate evident spre o crestere. Ideile pozitive sunt mai dulci. Nu mai trebuiesc diluate. Majoritatea nici nu sunt asa de "tari" ca cele negative.
Imi plac "cuvintele mari" !

vineri, 5 septembrie 2008

nu nu nu, nu mai sunt eu


Imi place dimineata asta
e o dimineatza buna
it's a good day to live!
it's a good day to die!
but it's a better day to live!

e o dimineatza nou
e o dimineatza proastata
de fapt e deja ora unu, da' tot dimineata este!
imi plac diminetile cand o iei de la inceput.
sunt si dimineti care de fapt ar trebui sa fie seri, dar asta nu e unua din ele! asta e o dimineata tanara!

si simt ca pot sa fac orice
sa rup norii
sa daram muntii
sa rup fashul :)

si simt ca pot sa simt orice, si constiinta mea a devenit brusc mai indulgenta.
si e o dimineata tanara!

today is a good day to live!

Niste oameni de bine

Sunt sigura ca si tu ai observat si ai fost intrigat de o breasla, o categorie spociala, o rasa umana deoseita, daca vrei.

Bineinteles, ma refer la secretare.
Nu la secretarele cu fuste scurte si numar mare la sutien din filme.
Nu, nu, nu!
Atentia mea este captivata de secretarele noastre autohtone din institutiile publice.
De fapt, nu numai secretarele, ci in general functionarul public cu gemulet in fatza.

Da! Cand o sa fiu mare, vreau sa am gemuletz! Gemuletz is power! precious....
Come to the gemuletz side!
Gemuletzul de la secretariat e mai tare ca steluta de la mario!
Esti varful shiofartei!
Ai putere! Ai control. Poti sa inchizi gemuletzul cadn nu-ti convine ceva. Ce sa mai!
You are a golden God!
Oh doamne, si cu toate astea, CU TOATE ASTEA, trebuie sa suporti niste... creaturi... cu o cultura rudimentara, care nici macar nu si-au depus cererile din timp!!!
Come on!
Nu mai e dreptate in lumea asta?
Tu ca tu! Dar gemuletul!

In alta ordine de idei; isteria la secretare e o deformatie profesionala sau invers, daca esti isteric trebuie sa devii functionar public?
Adica, la scoala de secretare... se da admitere, nu? E proba orala presupun.
- Buna ... ziua...
- Buna ziua!
- A.. puteti.. sa... am venit .. sa
- Da spune domnule odata!
- ADMIS!

Bineintels, sunt mai multe variante de raspuns corect: "nu vezi ca am treaba?" "suntem in pauza de masa" "m'neata don'le nici nu stii ce vrei..." ... etc etc. Oare se puncteaza originalitatea sau e cojnservatorismul la putere?

Nu zic, exista si secretare dragutze. Chiar exista! Am auzit eu.. odata... cand eram mai mica. Dar exista! Cred ca au fost foarte nefericite in timpul scolii.
Looser-ele clasei!
- Auzi tu fata, am vb azi cu x si s-a oferit sa ma ajute la teme :)
- Da mai, aiai-i secretara? Ieri la etica zicea ca cica tre sa ne purtam... frumos...
- Pe bune???!!!?

Da. E cam nasol, ce sa mai zicem.
Presupun ca de aceea exista secretarele hibrid: tipa dar rezolva problema, sau sunt dragutze si nu rezolva nimic.
Bineintels, nu sunt membrii cu drepturi depline al ligii secretarelor, dar, macar incearca.

Ce s-o mai lungim.
La prima vedere pare usor sa fii secretara, mai ales ca ai tot timpul cafea pe masa, dar, cate intrigi... ce drama e in spatele gemuletului... un simplu muritor ca mine, nu va putea in veci intelege!

birocratia

ma-sii!

marți, 2 septembrie 2008

attention all stalkers!

Stimati urmaritori, sper ca urmatorul anunt va fi pe placul inimilor dumneavoastra.
Dragii mei, va anunt ca m-am mutat din intimitatea apartamentului meu de la etajul patru cu vedere spre camp si vizibilitate din strada zero.
Acum locuiesc in mijlocul civilizatiei, la etajul 2 intr-o locatie nou nouta;
Si acum vine si ... cireasa de pe tort:
din motive obiective inca nu au fost montate cornizele, deci nici perdelele.
Asadar, dupa apusul soarelui, pasionatii in humanwatchin' imi pot observa diferitele activitati.
Va anunt de pe acum, ca sa nu fiti dezamagiti ulterior, ca nu veti vedea nici un gen de nuditate sau activitati... indecente.
Totusi, nu disperati!
exista bonus de fidelitate!
In afara de mine veti putea viziona si familia mea... deci inca 3 inclusi in pret.
Sa nu mai vorbim de faptul ca eu am un numar considerabil de prieteni ce ma viziteaza.
Asadar, nu ratati ocazia!
Pentru amatori recomandam bancuta din parcul din fata geamului; e comoda, situata in proximitatea unui copac ce ofera atat protectie solara cat si impotriva unei eventuale ploii.
Pentru profesionisti avem, la un pret mai mare, e adevarat, un numar mare de apartamente situate in apropierea ferestrei mele; pretul este negogiabil si se va stabili ulterior impreuna cu proprietarul.
Atentie!
Doar pentru primii 3 urmaritori, oferim din partea casei binocluri cu vedere nocturna.
Asa ca nu ratati ocazia!
... pana nu apar perdelele

sâmbătă, 23 august 2008

falling leaves

nu-i asa ca toamna e... toamna!?!
:
toamna miroase a scoala, a ghizdan nou si patratos cu ponei roz sau pokemoni
toamna miroase a fum si frunze decazute
toamna miroase a aglomeratie in metrou
toamna miroase a fulgi de zapada stand la panda
toamna miroase a teme pentru acasa si foi de caiete luate en- gross
toamna miroase a garoafe rosii cumparate in prima zi de scoala
toamna miroase a melodii triste
toamna miroase a miscare
toamna miroase a verde... dar doar miroase

inca mai consider trist faptul ca eu (si nu numai) sunt asa de influentata de anotimpuri.
uite ca vine iar toamna
m-am trezit diz de dimineatza si m-am indreptat spre doctor... ca' doar vine toamna!!
deja
ma simteam ca intr-o zi de scoala ...

ma simt batrana
orice as face, ma simt din ce in ce mai batrana
batrana
batrana!
offf...
si sunt o lasha!
nu-mi place de mine
si nici de tine!
ai crezut ca te plac?!!!
mmrrr
bine ca sunt impotriva limbajului foarte vulgar in scris
toamna mi se strica intotdeauna calculatorul!
toamna ma indragostesc
toamna ...
toamna nu ma mai indragostesc

e deplorabil sa ai si teama de abandon si teama de implicare simultan.
suntem pe muchie de cutit
probabil ca muchia cutitului asta imi sta in inima
probabil am inima in talpa si de aceea ma doare cand calc

i am dark and twisty!

i i i, i am the constitutional principal of america

i am... hopefuly, i am.

hai sa fim incoerenti!
hai sa fim mai rai!
ba nu!
hai sa fim mai buni!
hai sa fim schizofrenici!
hai sa ne aruncam!

fratilor, eu ma arunc!
unde?
unde trebuie!
acolo?
da! exact acolo!
tine-ma, ca ma arunc!
te tin! te tin!
daca te arunci fara mine o sa fii singura, si eu la fel!
dar trebuie sa ma arunc!
da.. trebuie... dar nu o sa o faci!
de ce?
pentru ca te tin!
nu! nu ma tine!
nu mai plec! nu mai sar!
stau aici!
stiu ca...
...
si totusi... ar cam fi vremea sa sar... (sshhhtttt!!!!)

eu...

...
sunt un om pasnic

nu vreau sa fiu doctorita!

nu vreau!
uite asa!
:)
toata treaba asta cu vreau sa fiu ... (doctorita e doar un exemplu random) cand o sa fiu mare, e o insertie sociala, o modalitate de spalare a creierului si de capitalizare a capitalismului (sistemul meu preferat, fara ironie. nu, pe bune, fara ironie. da, nici ultima propozitie nu era ironica. just drop it!).
de ce ar vrea un om normal si cu spirit de conservare sa aiba o meserie, sa plece de la sanul parintesc si sa -si aiba singur grija zilei de cu 3 zile inainte de salariu.
nu, frate! (kafka, frate)
nu stiu ce ar mai trebui sa zic
decat un mesaj pt o (Oana - "carpe diem" :)) )
deci. hai sa nu ne mai amagim singuri! vrem sa frecam menta! asta e scopul suprem. muncim sa iesim la pensie. de ce nu ne dorim sa fim pensionari din prima?
aaaa!!!! As..na! (metal pagan moldovenesc; nu dam numele ca e marca inregistrata)
deci
Nu vreau sa fiu doctorita
(si nici nu voi fi! ha! :) )

sâmbătă, 2 august 2008

si iata ca am murit din nou...

... nu stiu cum s-a intamplat, si mai ales, nu stiu de ce....
ceea ce ma ingrijoreaza... si faptul ca sunt ingrijorata, evident.. ma ingrijoreaza.. intrucat nu se intampla asa frecvent.
de fapt.. daca stau sa ma gandesc bine.. se intampla mai rar decat mi se intampla sa mor.
si totusi... nu ne aflam in fata unui blog de emo.
suspect, nu?
irinic ar fi sa nu-mi neg nihilismul.
dar sa revenim la "moartea caprioarei"
ma alflam cu prietenii mei la barul meu preferat avand o discutie aprinsa ce incerca sa se aproapie de mecanica cuantica... dar evident nu prea reusea..
ce mai.. era o zi preferabila.
cand, deodata, am observat ca nu respiram...
suspect, chiar si pentru constitutia mea firava si plina de deficiente.
m-am concentrat putin, am tras aer in piept, ... si? nimic bineinteles. dupa un efort colosal de a inspira expiratul nu era prezent la datorie.
unde eram? ce facem? cine eram?
si iata ca am murit din nou...

joi, 8 mai 2008

you've got mail

and by "you" i, of course, mean me
ya! i do that!
i write mails to mysels
am i that desperate? :)
normal ca nu
dar...
uneori...
sunt!
nu despre asta e vorba :))
da..
trebuie sa imi impartasesc sentimentele. catharcsis and co dar, cred ca e mai bine sa nu le transimt direct
unde e romantisumul si misterul cadn spui direct ce ai pe suflet
eternul feminin
migrenele masculine
cine sunt eu sa le dau deoparte tocami acum
in secolul 21
da...
ultima data cand am vrut sa-mi scriu mie un mail.. l-am trimis pana la urma unor persoane foarte apropiate mie.. si rezultatul a fost mult peste asteptari
dar iata ca...
acum.. persoanele pe care le iubesc nu vor sa citeasca asta
sau asa cred eu
sau asa vreau eu sa cred
deci da..
problema este
un leitmotiv, de fapt,
persoana care as vrea eu cel mai mult sa ma inteleaga, probabil ca nici nu isi pune problema asta
viata i-atat de frumoasa! voi fi bronzata, ca o craiasa!
da..
dar poate la vara
cine stie

eu cred ca viata e simpla
viata in esenta ei e simpla, e logica, e bine gandita si accesibila
dar noi, specia umana trebuie sa avem vieti complicate...
inca nu stiu de ce
am cateva teorii pe care nu le voi expune acum
dar..
asta este
lucrurile trebuiesc sa fie intotdeauna complicate
eu nu am vazut lucruri simple
mai ales in relatiile interumane
si e si normal
din 2 pana la n oameni care vor sa complice tot, nu e normal sa iasa ceva complicat
da da
hai sa descalcim firul
sa nu-l rupem
sa nu-l indoim
sa nu-l incurcam cu alte fire incalcte anterior
hai sa crosetam frumos un sir drept cu toate firele incalcite din viata noastra
si sa traim fericiti(si probabil incredibil de plictisiti) pana la adanci batraneti

mie nu-mi place sa gandesc!
nu-mi place sa am timp sa meditez la nemurirea sufletului, la teoria relaivitatii, la cum as schimba fiecare secunda din viata mea, la ce sar intampla daca oti prietenii mei ar muri, la ce s-ar intampla daca maine lumea ar fi exact invers.
nu vreau sa ma gandesc
chiar nu vreau
nu vreau timo pentru asta
vreau sa ma activitate
si totusi... am prea mult timp pentru asta
prea mult timp sa analizez fiecare gest pe care l-am facut
fiecare replica pe care am dat-o sau pe care am auzit-o
e frustrant
e deprimant
dar sa revin
ma gandeam ca daca am descalci toate firele nu am mai avea la ce sa ne gandim, nu?
ce rost ar mai avea viata?
dar uite,
eu sunt o optimista
eu cred in dragoste si-n fericire totala si stupida
si cred ca ai putea sa fii fericit chiar si cu mult timp liber si cu toate firele desclcite
nu vad exact cum
dar cred

oricum
eu nu incerc sa-mi descurc firele
in general le las sa se descurce singure
dca nu..
asta este
pana la urma se incalcesc atat de tare ca se contopesc
si jumatate de problema e rezolvata
alte ori se rup...
alte ori raman doar incalcite
in orice cazz. de cate ori am incercat sa indrept un for s-a rupt. s-a rupt si a lasat o gaura prea mare in panza asta si asa stupida.
asa ca.. voi fi prudenta
un gol in panza are avantaje, bineinteles
e loc pentru alte fire
alte tesuturi
ce metaforica sunt azi; nu-mi sta in fire
da
nu am nici o concluzie
imi multumesc mie pentru mail
imi multumesc de asemenea mie ca mi-am urmarit mail-ul pana la sfarsit
si.... cam atat.. cred

marți, 22 aprilie 2008

replici, replici, replici

dilema oricarei fetite de 13 ani (si nu numai, eu am cu vreo decada peste)
cum se face de barbatii din filme spun intotdeauna replicile perfecte?
ok.. da.. e regizat e un scenariu.. e gandit, analizat, bla bla bla
dar chiar si atunci cand zic ceva stupid tot e ceea ce trebuie
so what should i think?
toate replicile siropoase din filme sunt scrise de femei?
pentru ca.. eu am primit replici siropoase si relativ adecvate la viatza mea, dar sa nu exageram.
ce-i cu tipii astia de la tv????!!!!
the way i see it:
1. replicile scrise de femei cu prea mult timp liber, fara prieten, care isi imagineaza toata ziua replica perfecta pt situatia x (nu ca fetele fara timp liber nu ar face asta... dar.. sa fiu rautacioasa pana la capat)
2. textele astea sunt scrise de tipi.. cu mult timp de reflexie.
uuu.. ce text de misandrie :)
never mind.
the point? none! justanotherdilema.

in alta ordine de idei
e foarte foarte posibil ca ce am scris mai devreme sa fie gresit.. si cred ca e o posibilitate de 80% ... probabil nu voi afla niciodata.
asta nu conteaza
vroiam sa zic doar ca... baietii sunt mult mai romantici decat fetele. daca e o chestie dezvoltata de-a lungul a n generatii, mama natura e tare. si e femeie :) she knows what we like to hear.
sau poate, noi, "sexul slab" suntem bine adaptate sa reactionam la replicile supraindulcite din filme. sau poate doar eu.
da.
vroiam doar sa-mi manifest revolta provocata de ultimul film pe care l-am vazut in care toti barbatii aveau feedbac-ul perfect :)) cata inteligenta. domnul Piaget ar fi mandru de adaptarea lor.
eu sunt mandra :)
cam atat pentru seara asta.
o sa ma culc si poate visez o replica buna.
chestia asta cu stereotipurile bazate pe gen is realy fucked up. trebuie o revolutie.
poate o sa-mi inchin urmatoarea perioada din viata pentru asta.
or maby... :)
cat suspans.
noapte buna!

miercuri, 16 aprilie 2008

primul

si iata ca veni vremea de rastriste sa se incepa blogul
si cerul se crapa in 5 +/_ radical din 3
si marea incepu sa fiarba
si soarele deveni verde fosforescent
si viermii mutanti din subsolurile moscovei iesira la suprafata
si papagalii vorbitori se razvratira si incepura sa vorbeasca pasareste
ce mai
era prapad
si atunci
ca tot lumea se schimba.. cultura era si ea pe acolo... ce mai conta daca fac si eu un blog mic si nevinovat, acolo?
da...
read it!
nu este un mijloc subtil de control al mintii si subjugare a speciei umane :)
it's just another blog
(mininapolitanetriunghiulareyap)
da..
si.. in curand.. pe micile ecrane vor aparea postari care nu vor semana nici pe departe cu asta
dar pe acelasi blog
si
(cititiisjustanotherblog.blogspot.com)
nu vor contine mesaje subliminale slab camuflate sub paranteze.. sau cine stie.
si.. asta este... astept un nou moment prielnic.
o zi buna, va doresc!